Three weeks ago we decided that the first post-pandemic trip will be in Fundata, a gorgeous mountain village in Brasov. Situated on an altitude of over 1360 meters, Fundata has the cleanest air in Romania, so, we couldn’t have made a better choice after staying home for so many months.
Fundata is composed of 3 villages: Fundata, Fundatica and Sirnea (it was declared the first tourist village in Romania in 1968) and is located in the middle of the distance between Bran and Rucar.
We had heard from that Fundata is a very beautiful village, but we convinced ourselves that it is absolutely gorgeous, one of the most beautiful in Romania. What we liked most about this village is the wonderful view you have from any point in the village, being surrounded by Bucegi and Piatra Craiului mountains. Another thing that has put it on top of the villages we visited is that it’s impossible to get bored here. Whether you take a walk on the village streets, you go hiking on trails in Bucegi, Leaota, Moieciu de Sus, Cheia or in Piatra Craiului or just visit the neighboring villages, there is no way to say that there is nothing you can do in Fundata.
Theoretically, on the map are 9 trails that start from the Fundata but it’s hard to find them. We chose the route T2 (red man)-Haihui prin Fundata but at some point we follow the orange one because they intersected, and then we follow only the directions of a nice man from the village.
The markings are very rare, we went back about three times to find the red mark and we couldn’t find it, we got lost and we had to jump some fences, enter some private properties and many other adventures 🙂 The bad part is that if you miss the road, everything is surrounded by fences – we’ve never seen so many fences in any village we’ve visited. The good thing is that most of them have a wooden door, but not all 🙂 The bad part is that the locals don’t know the trails, none of the people we asked knew about the markings, the names of the routes, they only how to get to village X or Y, but their advice did not really coincide with the marked routes, probably were shortcuts.
We stayed at Creasta de Vis but we don’t even know whether to recommend this pension or not because they have very different rooms between them. One of the rooms was perfect, with an absolutely gorgeous panorama that you could admire even from the top of the bed, while the other room had a small window in the ceiling where the light barely entered. And the furniture was very different and the room, overall, although they had the same price and they were next to each other, on the same level. We didn’t eat at the pension, so we can’t comment on that. We would have liked to have dinner when we arrived, but we were told that it’s necessarily to buy accommodation + meal included, you can’t announce when you get there that you want the meal. We don’t know if it’s a pandemic security measure or if it’s always like this.
The next morning we went in Moeciu de Sus where we started the route Bangaleasa – Grohotis – Strungile – Saua Strunga in Bucegi Park, a route with medium difficulty, which we didn’t finished because the rain started. Anyway, we estimated we didn’t have much left, but we didn’t want to risk especially since rain was in the forecast all day.
From here we left for the Dambovicioara Gorges where we left the car and set off on foot to the Dambovicioara cave. The cave is not very interesting, small, you don’t miss anything if you don’t visit, but the road until there is very spectacular, it is really worth walking.
We really liked the area and we will definitely come back in the future, maybe in the cold season because we saw in the photos that Fundata looks splendid under a layer of snow 🙂
♥♥♥♥♥♥♥♥♥
RO: Stiati ca Fundata este cea mai inalta localitate din tara? Noi am aflat acest lucru acum vreo doua saptamani, cand am decis ca prima iesire post pandemie sa fie in acest sat. Si nu doar ca se afla la o altitudine de peste 1360 metri, dar in Fundata este cel mai curat aer din tara, lucru dovedit si de staţia meteo din varf de munte care masoara puritatea aerului.
Asadar, nu puteam face o alegere mai potrivita dupa ce am stat inchise atatea luni. Comuna Fundata e alcatuita din 3 state: Fundata, Fundatica si Sirnea (a fost declarat primul sat turistic din Romania, in anul 1968) si e aflata la mijlocul distantei intre Bran si Rucar, pe culoar.
Inainte de a ajunge in Fundata, am oprit la cetatea Oratia pentru a admira privelistea superba, dar am fost intrerupte din contemplare de tanti Zilica, o localnica foarte guraliva si amuzanta, care a inceput sa ne povesteasca cate putin despre istoricul cetatii si sa ne imbie cu produsele ei bio: sirop de muguri de brad, de catina, cascaval afumat, branza de burduf in coaja de brad, carnati afumati si alte bunatati facute de ea. Daca am fi stat o zi intreaga acolo, tanti Zilica ne-ar fi tot povestit, era demna de un personaj din Caragiale 🙂
Auzisem de la cunoscuti ca Fundata e un sat foarte frumos, insa ne-am convins singure ca e absolut superb, unul dintre cele mai frumoase din Romania. Ce ne-a placut cel mai mult la acest sat e privelistea minunata pe care o ai din orice punct al satului, fiind strajuit de muntii Bucegi si muntii Piatra Craiului. Un alt lucru care l-a urcat in topul satelor vizitate de noi e faptul ca e imposibil sa te plictisesti aici. Fie ca faci o plimbare pe ulitele satului, fie ca te avanti pe trasee in Bucegi, Leaota, Moieciu de Sus, Cheia sau în Piatra Craiului sau doar vizitezi satele vecine, nu ai cum sa spui ca nu ai ce face in Fundata.
Teoretic, pe harta sunt 9 trasee (drumetii) care pornesc din Fundata dar de gasit pe teren, mai greu le gasesti. Noi am plecat hotarate sa facem traseul T2 ( omuletul rosu)-Haihui prin Fundata, dar cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, am ajuns la un moment dat sa il urmam pe cel portocaliu pentru ca se intersectau, iar mai apoi sa urmam doar indicatiile unui satean amabil care ne-a zis cum sa ajungem la Lacul fara Fund.
Marcajele sunt foarte rare, noi ne-am intors de vreo 3 ori sa gasim marcajul cu rosu si nu am reusit sa dam de el, asa ca am renuntat si am plecat pe cel portocaliu, dar nici acolo nu prea am avut sorti de izbanda, asa ca am urmat spusele unui satean care isi imprejmuia pasunea cu gard si am luat-o pe unde am crezut ca ar trebui sa gasim raul Fundatica. Bineinteles ca ne-am ratacit si, in cele din urma, am ajuns in punctul din care plecasem si domnul amabil ne-a indrumat din nou fara sa se amuze prea tare de patania noastra demna de filmele cu Stan si Bran (am fost nevoite sa sarim niste garduri, sa intram pe niste proprietati private si multe alte aventuri cum numai noua ni se pot intampla).
Partea nasoala e ca daca rataciti drumul, totul e inconjurat de garduri- nu cred ca am mai vazut atatea garduri in niciun sat prin care am fost si vrand nevrand mai trebuie sa mai intrati pe cate o proprietate. Partea buna ca majoritatea au portita de lemn, insa nu toate 🙂 Partea proasta e ca localnicii nu stiu traseele, niciunul din cei pe care i-am intrebat nu stiau de marcaje, denumiri trasee, ei stiau sa iti spuna doar cum ajungi in satul X sau in locul Y, insa sfaturile lor nu prea coincideau cu traseele marcate, probabil erau scurtaturi.
In fine, nu am gasit nici Lacul fara Fund– oricum, domnul care punea gard ne-a spus ca nu mai arata cum arata inainte, e greu de gasit si nu poti ajunge fara ajutor de la un localnic acolo, asa ca nu l-am mai cautat, dar ne-am plimbat prin Fundatica si prin imprejurimi pana s-a inserat, cand am mers la cazare la pensiunea Creasta de Vis. Nici nu stim daca sa va recomandam aceasta pensiune sau nu pentru ca au camere foarte diferite intre ele. Una dintre camere a fost superba, cu vedere la crestele muntilor, o panorama absolut superba pe care o puteai admira chiar si din varful patului, in vreme ce camera cealalta a avut o fereastra mica in tavan pe unde abia intra lumina. Si mobilierul a fost foarte diferit si camera, per total, desi au avut acelasi pret si erau una langa alta, pe acelasi palier. De mancat nu am mancat la pensiune, asa ca nu ne putem pronunta cu privire la acest aspect. Ne-am fi dorit sa luam cina acolo cand am ajuns, insa ni s-a spus ca nu se poate si ca trebuie neaparat cumparata cazare+ masa inclusa, nu se poate sa anunti cand ajungi acolo ca doresti si masa. Nu stim daca e o masura de securitate pe perioada pandemiei sau asa e mereu, cert e ca trebuie rezervat inainte.
A doua zi am pornit dis de dimineata in Moeciu de Sus, de unde am inceput traseul Valea Bangaleasa – Valea Grohotis – Muntele Strungile – Saua Strunga in parcul Bucegi, traseu cu dificultate medie, pe care nu am apucat sa il terminam pentru ca ne-a prins ploaia. Oricum, estimam ca nu mai aveam mult, insa nu am vrut sa riscam mai ales ca se anuntasera ploi toata ziua.
Dupa ce am coborat in Moeciu de Sus am ramas uimite sa vedem cati oameni se adunasera la punctul de incepere al traseului, parca eram in parcul Herastrau intr-o zi de weekend- oameni de toate varstele care venisera sa se plimbe si sa se relaxeze, nu neaparat sa faca traseul.
De aici am plecat spre Cheile Dambovicioarei unde am lasat masina si am pornit pe jos spre pestera Dambovicioara. Pestera nu e prea interesanta, destul de mica, nu pierdeti nimic daca nu o vizitati, insa drumul pe Chei e foarte spectaculos, chiar merita sa mergeti pe jos.
Noua ne-a placut foarte mult zona si cu siguranta vom reveni pe viitor, poate in sezonul rece pentru ca am vazut in fotografii ca Fundata arata splendid si sub un strat de zapada 🙂
